Şi uite cum vroiam eu să plec la Bucureşti azi şi pe nemâncate a intrat unul în mine din spate. Eu nimic, el cu bara din faţă franjuri. Asta e, am plecat mai departe. La nici 2 secunde am auzit cum că Bucureştiul e scufundat în zăpadă şi mai bate şi un viscol. Ei bine, 180 de grade şi du-te, tată, înapoi acasă. Nu sunt superstiţios, dar dacă am început de dimineaţă aşa, nu prea vroiam să aflu cum îmi termin ziua.
Şi ajung la birou şi aflu cu stupoare că suntem atacaţi de flacăra violet. E foarte naşpa. Doamna Geoană era foarte supărată că soţul preşedinte pentru o zi nu s-a mai putut concentra din cauza atacurilor. Care e treaba cu flacăra asta violet? Ei bine, cică la confruntări erau nişte oameni care porniseră o ofensivă asupra căpăţânii de prostănac şi se jucau cu focul colorat p-acolo. De ce nu aţi văzut nimic? Păi probabil ar fi trebuit să purtaţi ochelari din ăia 3D ca la “Avatar” să vedeţi atacul semipseudoterorist asupra ţopăitorului de la finalul alegerilor electorale. Hai că ne ducem pe copcă. De-acum înainte, dacă am vreo problemă sau nu-mi iese ceva, trebuie să mă uit după nişte pitici cu rânjet dubios care mimează ceva şi mă atacă cu flăcări violet. Totuşi e bine că nu te arzi de la treaba asta. Totul se întâmplă pe partea spirituală. Suntem vai de mama noastră, dar nu pot să spun că nu-mi place strategia asta de a distrage atenţia de la criza economică. Hai că m-am distrat azi, după ce mi-a buşit boul ăla maşina.
Vă pup!
